Winter feelings - Lucica Radu

luni, 20 decembrie 2010

Winter feelings


Afara gerul si cativa fulgi de nea ne anunta ca iarna a pus stapanire peste meleagurile noastre..Mirosul de brad incepe sa se simta pana si in cele mai "poluate" zone ale orasului...semn ca se apropie Craciunul. Nici Craciunul asta nu o sa il simt ca odinioara..iar tu cititorule stii de ce spun asta...au trecut atatia ani...si tot nu pot simti aceiasi bucurie in preajma Craciunului, dar incerc sa ma bucur de tot ceea ce mi se ofera...Iar zilele trecute am avut parte numai de lucruri frumoase...

Experienta noua...dorinta veche
De prin liceu visam sa trag cu arma...acum doi ani am trait o astfel de experienta tragand cu o pusca de vanatoare :), insa saptamana trecuta am avut parte de un teambuilding inedit in cel mai performant poligon de tir de la noi din tara...Emotii nu am avut...ochii nu prea i-am avut la mine pentru a nimerii tinta mai in centru insa a fost o experienta foarte frumoasa pe care am experimentat-o langa colegii mei dragi :).


Pasiune veche...oameni vechi si noi
Nu am apucat sa va povestesc despre tot ceea ce simt de mai bine de doua luni de cand am revenit in sanul familiei Kyokushin. Emotiile se tin lant...in ciuda multor bile negre pe care le-am dat de mult celor care conduc organizatia de kyokushin, am reusit sa revin la sentimente mai bune in ideea ca tot ceea ce fac, fac pentru mine si pentru sufletul meu. Am gasit in sala oameni vechi si noi, oameni ce imi sunt pe zi ce trece mai dragi, oameni ce m-au primit cu bratele deschise si care ma motiveaza pe zi ce trece si ma sustin in fiecare minut. Ieri la campionatul national de kyokushin pentru copii m-am vazut cu "tatal meu adoptiv", cel de la care am invatat Kyokushin si cel care pentru mine a tinut locul de tata...atunci cand am avut nevoie.


Emotiile vin si pleaca...la fel ca lumina soarelui...dar amintirile si prietenii raman mereu in sufletul nostru..Bucura-te de sarbatorile de iarna cititorule drag si nu uita...daruieste putin din inima ta celor care te merita!

10 comentarii:

carolina d spunea...

Imi place sa citesc blog-ul tau - totdeauna!

Sarbatori fericite!

Lucica spunea...

Multumesc draga mea. Sarbatori pline de bucurii si lumina in suflet! :*

Dara spunea...

Si pe mine ma napadesc amintirile in preajma Craciunului (si nu numai, dar acum tristetea/durerea e imensa). Incerc sa trec peste tot si sa mimez un fel de bucurie, pentru ca nu as vrea ca micuta mea sa fie cuprinsa de aceeasi stare.

Experientele tale sunt faine si le-am citit zambind... e bine cand poti face si altceva. :)

Iti doresc multa liniste sufleteasca si sarbatori fericite. Te imbratisez si iti trimit si un pupic :)

Lucica spunea...

Tu chiar trebuie sa zambesti pentru micuta ta...ea trebuie sa simta sarbatorile din plin..chiar daca noi mai mimam pe ici pe colo, nu credeam ca asta fac adultii..insa se pare ca asa trebuie sa facem.

Si eu ma bucur ca reusesc din cand in cand sa ma rup de cotidian incercand si alte lucruri.

Sarbatori fericite si tie! Pupici dulci! :*

Dara spunea...

Nu stiu Lucica daca toti adultii fac asta... vad in jurul meu multe persoane pentru care totul e simplu... atat de simplu. Poate asta e si ideea, poate noi complicam totul cu durerile noastre, cu despicatul firului in patru...

Pana la urma, care e normalitatea?

Lucica spunea...

Poate noi suntem mai complicate sau poate mai sensibile...dar asta este farmecul nostru :)

Dara spunea...

Hmm... nu m-am gandit ca asta ar putea fi un farmec anume! Ceea ce am realizat este ca sunt diferita de multe persoane din jurul meu. Nu sunt inteleasa si uneori sunt catalogata ca fiind o... ciudata ;))

Lucica spunea...

:)))) nu esti ciudata Dara..esti speciala...nu trebuie sa ii bagi pe toti in seama :)

Dara spunea...

Incerc, dar nu imi iese mereu. Daca tu reusesti... inseamna ca esti mai speciala decat mine ;))

Lucica spunea...

nu-mi iese mereu dar incerc :).

:*

@templatesyard