Prima zi de scoala - Lucica Radu

sâmbătă, 4 decembrie 2010

Prima zi de scoala

Tu iti mai amintesti prima zi de scoala?
Era o zi de toamna calduta...mama mi-a pus pe mine uniforma proaspat apretata si calcata cu mansetute si guleras frumos brodate. Eram un copil bine dezvoltat, nu ma tradau cei doar sase ani jumatate pe care ii aveam. mi-am pus pantofiorii in picioare si am pornit cu pasi grabiti spre acea curte mare pe langa care treceam des si nu apucasem sa intru in ea niciodata....
La poarta scolii m-a intampinat un miros placut de covrigi calzi de la patiseria de alaturi...facand cativa pasi am vazut multi copii adunati...Pe langa usa de la intrare se zarea cate o invatatoare ce isi striga copiii pe nume sa ii ia sub aripa sa ocrotitoare. Mama auzindu-mi numele m-a tras usor in dreptul invatatorei, apoi in sir indian am urcat spre sala de clasa. Mirosul de var proaspat amestecat cu mirosul de toamna ce patrundea agale prin fereastra intredeschisa mi-a ramas intiparit in minte. In fata clasei...era doamna invatatoare, un chip bland, o femeie trecuta de 50 de ani, ce ascundea o tristete in spatele chipului ei bland numai de ea stiuta. Pe banci ne astepta abecedarul si manualul de aritmetica...legate cu o funda rosie...iar deasupra fiecarui teanc de carti era asezata cate o garoafa roz...Floare pe care am pus-o la presat si pe care am pastrat-o multi ani intr-o carte...

Sfiiti abia ne priveam unul pe celalalt, am zarit doar o vecina cu care fusesem si la gradinita impreuna...in rest nu cunosteam pe nimeni cel putin la prima vedere ( ulterior mi-am mai regasit vreo doi colegi de gradinita). Invatatoarea ne vorbea bland dar apasator...iti inspira atat bucurie cat si teama ( atat cat sa nu faci vreo nazbatie). Cred ca tot in prima zi....sau sa fi fost in zilele urmatoare s-a hotarat sa ne aseze in banca fata cu baiat...sa socializam si noi si sa nu mai fim asa speriati... Tin minte ca m-a asezat in primul rand, in banca a doua cu un baiat...al carui nume nu il stiam inca...Dar..invatatoarea s-a gandit la un joc...ne-a lasat cateva minute apoi ne-a intrebat pe fiecare numele colegului nostru de banca...( cred ca l-am intrebat de vreo 3 ori numele sau intreg- recunosc ca nici acum nu tin minte numele unei persoane in momentul in care fac cunostinta cu ea, sunt atenta la gesturile acesteia si o privesc in ochi uitand sa si ascult numele pe care il spune..noroc ca s-au inventat cartile de vizita :) ). Intr-un final am retinut...iar cand am fost intrebata am raspuns tare si frumos asa cum ma invatase mama- Ionut M.( nu e necesar sa scriu tot numele aici...se stie el cine e :P)... Ce e drept cu mici pauze l-am avut coleg de banca vreo 4 ani...in care imparteam sendvisuri, eugenii..teme...carti in cap :))) si multe alte nazbatii de-ale copilariei...dar pe astea vi le povestesc cu alta ocazie...:)

La tine cum a fost prima zi de scoala?

6 comentarii:

Iusty spunea...

nu mai tin minte foarte multe..doar cand i-am spart capul unui prostanac cu creionul, cand nu am vrut sa imi fac compunerea in clasa si mi-a dat 4 si eu i-am zis scurt ca nu am inspiratie si cand am facut-o cioara pe invatatoare cu toate ca era blonda si plaida si a venit acasa sa aiba o discutie cu parintii...genial :))))

Lucica spunea...

:))) eu tin minte ca si cum a fost ieri...Memoria asta...Eu am fost copilul cuminte...:)) am facut si eu cateva tampenii dar nu in scoala primara...prin clasele 5-8 :D, cum ar fi i-am dat un pumn lu unul care imi pusese piedica pe gheata..( sincer si-a meritat-o). Dar la cat era de "prostut"( si cred ca este in continuare la fel de "prostut" )s-a dus si m-a spus lu mama...=)) si mama i-a zis bine ti-a facut =))))))))))))

Dara spunea...

Ah... eu nu-mi amintesc prima zi de scoala... De fapt, am ales sa uit multe din scoala generala, pentru ca a fost un cosmar.
Am avut un invatator care nu se sfia sa imparta palme si capuri de tabla cand nu-i convenea ce raspunde elevul. Slava domnului, am scapat de partea cu tabla, dar palme peste ochi... sa fiu eu sanatoasa!
Am fost un copil timid si cuminte, iar singurele zvacniri de viata ce le mai aveam din cand in cand, erau inabusite sistematic de palmele si amenintarile "tovarasului invatator" + note de tot rahatul cu te miri ce motive. Realitatea e ca fiind un spagar de prima mana, ii displacea profund ca trebuise sa accepte in clasa si copii de muncitori (printre care ma numaram si eu). In concluzie, avea grija sa se poarte cu fiecare... cu toata grija.

Dara spunea...

*innabusite

Lucica spunea...

:( i-as spanzura pe astia...oamenii astia nu au de ce sa predea...nu au ce cauta in invatamant! Eu am avut o invatatoare super...si exigenta si blanda...exact cum trebuia! :)

Loredana spunea...

Hmm... din categoria "esti sigura ca vrei sa stii?" vine si raspunsul: si eu imi aduc aminte de prima zi de scoala - de emotii, de mersul alaturi de mama si bunica mea (acum, avand si eu un copil - e drept, are doar 7 luni - incep sa inteleg cam cum e cu sentimentele "de cealalta parte a baricadei") dar si de aglomeratie, de copiii cu ghiozdane mari care din pacate, in aglomeratie fiind, mi-au produs suficient de multe vanatai si dureri de eu am zis ca nu ma mai duc niciodata la scoala. M-am dus, evident, desi an de an mi s-a intamplat cate ceva!

Mi-aduc aminte insa si de arcada de flori pe sub care am intrat, de prima sala de clasa - etajul doi singura pe stanga, de doamna invatatoare si de colegi :)

@templatesyard